Faceți căutări pe acest blog

joi, 26 mai 2011

TRUDĂ


Turmele înfulecau
Urmele ce rămâneau
Din marele os
Peste care deja
Se lăsase
Timpul geros
Al desfiinţării identităţii.

La pas mergeau
Generalii băţoşi ce-şi scoteau
Din când în când
Câte-un gând
La mezat
Să le fie
De turme sărutat.

Gârbova turmă
Din amnezica urmă
A basmelor
Despre ce-au fost odată
Oamenii
Când fiecare-şi era
O poveste ce nu se sfârşea
Revenea
Buimacă de nepricepute sensuri
Dansând pe lespezi de piatră
Concentrice jocuri
Ce urmau să-i redefinească
Numirea firească.

Dar lipsea centrul
Cercului.

Încă lipsea
Punctul ce turma
O chiar putea desfiinţa
Ca amalgam haotic
De amintiri nepricepute
Care-şi chemau hipnotic
Altarele infinite
Ce-ar fi readus
Mersul cu fruntea spre sus.

Încă-n bezmetice
Şi nedevenitoare petece
Turma-şi plimbă neputinţele
Încercându-şi rugătoare
Drumul spre centrul
Soarelui din mare.
Din marea sufletelor vii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu