Sărbătoarea e acea stare de graţie prin care avem acces la dâra de lumină pe care o prind îngerii pe aripile lor, în timpul în care-L slujesc pe Dumnezeu, stându-I alături!
aproximări poetice, prozaice, clivaje la limita pasului comun
Faceți căutări pe acest blog
miercuri, 18 decembrie 2013
Porumbeilor ucişi pe strada N. Iorga
Sărbătoare
e când porumbelul
Îşi
strecoară aripile prin
Respiraţia
văzduhului auriu,
Nu
când cârduri de maşini
Omoară
zborul sub roţi,
Grăbind
înserările...
Sărbătoare
e viaţa surâzând
În
delicatul mers al porumbelului
Ce-şi
caută grăunţa printre
Urechile
zbârlite de iarnă
Ale
ierburilor
Sărbătoare
e gânguritul
Aghiesmuit
cu ciripitul
Pe
pajiştea de suflet
A
razei prin care soarele
Îndumnezeieşte
continuu lumea,
Dăruindu-ne
timpul cel de aur
Al
Dimineţilor.
Sărbători
sunt lucrurile simple,
Fiinţele
mici şi gingaşe
Prin
care Dumnezeu îşi trimite
Surâsul
în lume!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)