rest

- Nu ai nimic, mi-au spus cu dispreţ.
- Nu eşti nimic, au continuat,
- Mai bine nu te-ai fi născut, le fu concluzia.
- Nu ştiu de ce zâmbeşti, pe ce te bazezi? - întrebară, considerând că nici nu am dreptul să le dau un răspuns.
- Pe ce se bizuie pasărea, când zboară, le-am răspuns, dând bineţea cuvenită zilei.

MONSENIORUL GHYKA

1

2

3

CARMINA BURANA lui Orff

UC Davis University Chorus, Alumni Chorus, Symphony Orchestra, and the Pacific Boychoir perform Carl Orff's "Carmina Burana," at the Mondavi Center on the campus of UC Davis. Jeffrey Thomas,conductor

Gellu Naum - Orbirea voluntara

si

DW-Gold FM Romania

duminica

v-o dă-n papură

circ şi mămăligă - program electoral dâmboviţean

rezonante

Da. Îmi place să-mi fac acele cadouri pe care oricând le pot purta cu mine. Îmi place să în- şi să in-vestesc în lucrurile care oricând pot fi cu mine. Ce pot purta în mine este deja cadoul suprem pe care mi-l pot face. Iar ce s-a transformat în sângele-mi, deja mă este.

ECHILIBRU FRAGIL - Edward Albee

cu GINA PATRICHI, GEORGE CONSTANTIN
http://www.esnips.com/doc/567f57de-c9d5-4762-9eed-78dd927137fd/Edward-Albee---Echilibru-fragil

STRĂINE? TOTUŞI, NU.

Da, ea mergea încet,
Tărăgănându-şi fiecare pas,
Cu ochi pierduţi privind în jur.
I-am urmărit uşorul tremurat
Al mâinilor, purtându-i
Pâinea zilnică şi-un “Adevăr de seară”
Luat, pe gratis, de la o tonetă.
Între noi, gudurându-se timid,
Un câine-şi preumbla-n tăcere umbra.
Şi-un grup de tineri,
Încă nefiind. Doar zgomot răsucind.
Când am trecut pe lângă ea,
O faţă-n care fiecare zâmbet fusese
Topit în noduri gordiene de poveşti întârziate
În umbra nucilor,
Mă privi. Şi, brusc, din colţu-i subţire
Ochiu-i îmi vorbi.
Iar dinspre ea spre mine
Năvăliră o mie de poveşti,
Cu oameni ce-şi tot strigau fiirea-n toate
Chiar de plecaseră demult.
Eram. Mergeam pe stradă.
Şi-o rătăcire de moment mă năpădi
De parcă-n mine se mutaseră
Poveştile femeii, spre-a nu se pierde.
Am depăşit-o, fără vreun cuvânt.
Iar când privirea mi-am întors-o către ea,
Din adevărurile serii
Un zâmbet infinit privirea mi-o topi.
Povestea-i se-mplinise…
dispărând.
De-atunci, când pasu-mi se-ntâlneşte
Cu mers de nod în semne,
Tăcând, păşesc pe frunze,
Rana-mi drămuind:
Să nu strivesc povestea
Sub geamătul din gând.

cand e, E COHEN!

COHEN! Bucuresti, 04.09.2009!

DE VAAAAAAAZUT!

The Yellow Smiley Face ( © PortableFilmFestival.com ) from Nixie on Vimeo.

listening

http://www.deezer.com/en/music/radios/jazz-vocal-15

The Swingle Singers - Bach

tacut, tacuti, taceri

tacut, tacuti, taceri
Asculta mai multe audio Muzica

Eternele personaje maziliene 2. O plimbare cu barca

Eternele personaje maziliene 2. O plimbare cu barca
Asculta mai multe audio Diverse

mergand prin Bucurestiul anului 99, versurile-astea acopereau tacerea pasilor

AUSENCIA!!!!!!

risipind sub copitele cailor memoria clipelor

Cai fugărind clipa, pe sub copitele cărora lacrimile-şi ascund însângerarea rănilor, stoarse de vlaga rămânerii-n siliciliul clipitelor. Dintru care, totuşi, cu mâine, se naşte ziua. Alta.