Aşadar, poveşti de dragoste. Mai mult ori mai puţin livreşti. Pogorându-se peste capetele noastre, muritori de taină ai clipelor.
Povestea în care EA, fiinţă angelică şi cu o sensibilitate specială, se lasă pe mâinile LUI, aflat în continuă căutare, niciodată mulţumit de numărul victimelor sale, un DON JUAN fără naţionalitate, cu o identitate uitată sub microscoapele institutelor ori a saloanelor îmbălsămate în albul abraziv al spitalelor.
Suavă, delicată, EA luptă la început contra LUI, după care, încet-încet, se lasă zi de zi tot mai mult sub ... puterea-i, covârşitoare. Capu-i cade molcom pe umărul zglobiu al donjuanului, purtată într-un dans, ce-şi trece stările prin toate stilurile, de la tango ori ritmatul charleston, către valsul-preludiu, chopinian.
Gentilom desăvârşit, dar cunoscându-şi mult prea bine interesul, EL se răzvrăteşte în cele din urmă liber sub pieptul ei, storcându-i voinţa şi orice urmă de rezistenţă, armonizându-i chiar tic-tac-ul inimii cu sensul iubirii sale.
Când, sigur pe victoria sa, de DON JUAN iremediabil, se grăbeşte să-şi ia obolul, apare CELĂLALT, injectat oarecum tardiv în vena ei, dureros venindu-i în ajutor, Prinţ al Regatului Protector, cu toată armata de microscopice fiinţe tăbărând pe DON JUAN-ul aflat deja cu un picior către următoarea victimă. Lupta se dă strâns, sufletul ei zbătându-se între sentimentele deja captate binevoitor de apatridul DON JUAN şi Războinicul Prinţ al Regatului Protector. Înnamorată până peste poate de DON JUAN, în mrejele căruia deja se află, EA refuză avansurile prinţului protector, acesta urmându-şi însă destinul, fără-a se sinchisi de pliurile conştiinţei unei dame la inima căreia ştie că poate spera, dar numai în caz de făr’ de tăgadă victorie. Prinţu-şi face cunoscută prezenţa-n tartarurile DANCEHALL-ului, purtându-şi iubita-n frenetice mişcări de KRUMPING, impactate cu suave stări de leşin, din care partenera-i se trezeşte, încet-încet, privindu-l c-un ochi tot mai adânc, din care DON JUAN dispare treptat. Învins pe propriu-i teren, acesta din urmă-şi strecoară sentinţa către-altă victimă, angelică şi cu o sensibilitate specială, ori, din contră, care-i se va topi în braţele-i după o luptă plenară.
Pe patul fermecat, Prinţul Regatului Protector îşi soarbe din ochi partenera, care, la rândul ei, se lasă, la fel de suav ca şi-n braţele celuilalt, să cadă c-un off prelung, din care mâine, cu siguranţă, se va naşte alt ton... Dar şi urmaşi pe măsură!
(8 februarie 2010)
aproximări poetice, prozaice, clivaje la limita pasului comun
Faceți căutări pe acest blog
luni, 8 februarie 2010
duminică, 7 februarie 2010
sâmbătă, 6 februarie 2010
vineri, 5 februarie 2010
miercuri, 3 februarie 2010
primenire
Un timp uimit, sub VIITURĂ,
Brodea timpanul, LAMELAR,
Iar gându-mi se topea din ură,
Sub ochiul ei, complementar.
BUHAI părea glasu-i subţire,
Din vremi - puţin cam BÂJBÂIT,
Torcând fuiori în amintire,
FOLIE de-aur drămuit.
Brodea timpanul, LAMELAR,
Iar gându-mi se topea din ură,
Sub ochiul ei, complementar.
BUHAI părea glasu-i subţire,
Din vremi - puţin cam BÂJBÂIT,
Torcând fuiori în amintire,
FOLIE de-aur drămuit.
duminică, 31 ianuarie 2010
vineri, 29 ianuarie 2010
marți, 26 ianuarie 2010
luni, 18 ianuarie 2010
FANDAXIE
Un tic pitic
Şedea-n ibric,
Sorbit fiind
La ore stranii.
Şi, din tipic,
Vechiul ibric,
Fierbând atavic
Şuieră-n vânt.
Făr’-un cuvânt,
Şontâc-şontâc,
Ticul pitic,
Scos din ibric,
Lovit în craniu
De criza foamfă,
Speriat şi straniu
Intră în transă:
Ş-astfel, pe şest,
Ieşi spre vest
Făr’ de ibric,
Scos din tipic.
De-acum, alt tic...
(18.01.2010)
luni, 4 ianuarie 2010
joi, 31 decembrie 2009
LA MULTI ANI, HAPPY AND LUCKY NEW YEAR!
Dea Domnul ca noul an, 2010, sa fie unul primenitor, tihnit, intru bucuria regasirii sinelui, a cresterii impreuna cu toti cei dragi, cu prietenii, imbelsugat in vise inflorite-n implinire, un an in care fiecarei zile sa-i putem spune bine ai venit, dimineata, iar seara, sa-i multumim ca ne-a mai prilejuit o realizare!
Doamne-ajuta!
LA MULTI ANI!
HAPPY NEW YEAR, AND GOOD LUCK!
Doamne-ajuta!
LA MULTI ANI!
HAPPY NEW YEAR, AND GOOD LUCK!
vineri, 25 decembrie 2009
Natale hilare et annum faustum!
Καλά Χριστούγεννα κι Ευτυχισμένος ο Καινούριος Χρόνος
DEA DOMNUL SA FIM SANATOSI DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, PENTRU A FI MAI CALZI, MAI FRUMOSI, MAI SINCERI, MAI LUMINOSI LA GAND SI SUFLET, INSPIRATI SI BUNI PRIETENI, CAMARAZI DE VREMURI DIVERSE!
Feliz Navidad y próspero año nuevo
Merry Christmas and a Happy New Year
Joyeux Noël et bonne année!
DEA DOMNUL SA FIM SANATOSI DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, PENTRU A FI MAI CALZI, MAI FRUMOSI, MAI SINCERI, MAI LUMINOSI LA GAND SI SUFLET, INSPIRATI SI BUNI PRIETENI, CAMARAZI DE VREMURI DIVERSE!
Feliz Navidad y próspero año nuevo
Merry Christmas and a Happy New Year
Joyeux Noël et bonne année!
marți, 1 decembrie 2009
inca o zi. din care se coboara seara
Încă o zi din care se coboară seara a venit.
Fără vise începută. Plecând printre razele timide-ale soarelui, către două lebede uitate-n balta ochilor răi, spre-a le salva de otrăvurile gândurilor, sper să fi reuşit s-o fac. Astăzi. În miezul arămiu al zilei.
Fără vise începută. Plecând printre razele timide-ale soarelui, către două lebede uitate-n balta ochilor răi, spre-a le salva de otrăvurile gândurilor, sper să fi reuşit s-o fac. Astăzi. În miezul arămiu al zilei.
miercuri, 18 noiembrie 2009
vreascuri
Mental... forma mentală, fondul mental. Iţele mentalului. Obiceiurile mentalului. Comodităţile mentalului - mentalităţile.
...Merg pe stradă printre oameni destul de oarecare, care mă privesc cu ochi de toate nuanţele, numai cu bunăvoinţă, nu. Mă … livrez ruginind-mi neuronii şi terciundu-mi aorta-n dialoguri purtate doar între … ochiul meu cu imaginea-i, din oglindă…
Prea multe bune intenţii care nu au niciun răspuns! Zdrenţuite de tăcere, murmurul propriu nemaifiind în stare să inducă în eroare …
Paşi-mi se pierd, tot mai târzii, printr-o lume cu care asemănările-mi sunt tot mai trecătoare.
Strălucirea ochilor mei, pierdută pentru-a dubla conturile unor stăpâni ahtiaţi după banii lor, începe să strecoare tot mai dese umbre şi-n sufletul meu.
Unde-s aşa-zişii de semeni?
Li s-au uscat cireşele-n gâtlej?
...Merg pe stradă printre oameni destul de oarecare, care mă privesc cu ochi de toate nuanţele, numai cu bunăvoinţă, nu. Mă … livrez ruginind-mi neuronii şi terciundu-mi aorta-n dialoguri purtate doar între … ochiul meu cu imaginea-i, din oglindă…
Prea multe bune intenţii care nu au niciun răspuns! Zdrenţuite de tăcere, murmurul propriu nemaifiind în stare să inducă în eroare …
Paşi-mi se pierd, tot mai târzii, printr-o lume cu care asemănările-mi sunt tot mai trecătoare.
Strălucirea ochilor mei, pierdută pentru-a dubla conturile unor stăpâni ahtiaţi după banii lor, începe să strecoare tot mai dese umbre şi-n sufletul meu.
Unde-s aşa-zişii de semeni?
Li s-au uscat cireşele-n gâtlej?
marți, 17 noiembrie 2009
Căci, aş!,
Prin paşi treceam
Şi, aş!,
Cum mă treceam
Prin paşi trecând!
Mergând,
Din urme
Renăscând!
Ei, paşii lor,
Picioru-mi înălţau
Sau, fără de tăgadă,
-n ţăr'nă mi-l păstrau.
Ofrandă.
*
O frondă-mi chiar crescu
Din pasu-mi, de acu,
Pe care-mi se păşi
Cu gândul rău, sălciu.
O frondă,
Aş!
Prin paşi
Tăcere-mi colindaşi!
*
Trezindu-mă-n pustiu
În gându-le, sălciu,
Al celor care nu
Sunt umbre,
Ci doar tumbe-n
Ziua de acu’
(Sunt vii, dar încă nu
Sunt vieţi.,
Iar pasu-le, pustiu,
Nu lasă-n urme viu
Nimic,
Ci doar pustiu).
Şi, aş!,
Ce paşi
Tăcere-mi, colindaşi!
*
Dintr-unii, care nu-s,
Dar sunt,
Un pas se duce-n sus,
Rotund.
Din alţii, care-ar fi
Să fie
Pământu-nghite
Umbra vie.
*
Căci, aş!,
Ce multe spun
Sublimii paşi!
Când vie tu prin lume
Fiinţă colindaşi!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)