aproximări poetice, prozaice, clivaje la limita pasului comun
Faceți căutări pe acest blog
duminică, 10 septembrie 2023
Silence
Liniște.
Pasul se strecoară duios
prin taina nerisipitoare
a ierbii.
Un strop de rouă
sclipește voios,
rostogolindu-mi-se
spre gleznă.
De sus, strigătul
de chemare la vatră
al unui pescăruș...
O rază se ferghezuiește
aranjându-și cu grație
pletele aurii,
surâzându-și..
Liniștea-mi se prelinge
in surâsul razei...
Să te pierzi în
savoarea clipei
este adevăratul urcuș...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu