Faceți căutări pe acest blog

vineri, 10 iunie 2011

FOODMATTERS - MANCAREA CONTEAZA

http://www.rainmakerteam.co/video/Foodmatters_ro/foodmatters_ro.html


"Lasa-ti mancarea sa iti devina medicament" (Hipocrate) vs "O pastila pentru fiecare boala..."
"Sanatatea e buna, e logica, dar nu aduce profit. Nu se fac bani din sanatate .... "
"Nutritia optima e medicina zilei de maine"
"Trebuie sa facem din nutritie strategia primara pentru populatie"
"Trebuie sa citesti, trebuie sa cercetezi, trebuie sa vrei aceste informatii" (despre sanatatea ta)
Pentru sanatatea ta, a familiei tale, "trebuie sa iti asumi responsabilitatea", boala fiind si o lipsa de asumare a responsabilitatii, pe care o lasi in sarcina altora, care iti "gestioneaza" sanatatea, viata conform "principiilor lor economice"...

joi, 9 iunie 2011

IX. Jordi Savall: Jerusalem, city of two peaces

                                       "Aici, pe acest munte se întâmplă totul. Se face noapte și tot aici vor străluci zorii, tot aici îl vom găsi mâine-dimineață pe Sisif urcându-și stânca. Zeii au crezut că-l condamnă la zădărnicie, dar el a descoperit că ascensiunea însăși e o aventură minunată. Că soarele care-i încălzește brațele lipite de piatră merită să fie iubit, ca și iarba pe care pășește, ca și păsările care zboară deasupra lui și, uneori, în ceasurile de amiază, când ierburile parfumate le îmbată cu mirosul lor, cântă. Apoi, pe munte coboară toamna, iarba se îngălbenește, florile se scutură și, în amurg, Sisif simte că îmbătrânește și devine melancolic. Își aduce aminte câte veri au trecut de când a suit prima oară acest munte. Atunci era foarte tânăr, nici nu simțea greutatea stâncii. Îl înfuria numai gândul că efortul său e zadarnic. Pe urmă a învățat să descopere frumusețea muntelui și, pe măsură ce timpul a trecut, a înțeles că toată bogăția lui se află în aceste urcușuri, găsind astfel înlăuntrul efortului său o recompensă la care zeii nu s-au gândit, deoarece ei n-au priceput niciodată de ce o amiază caldă, când cerul miroase a iarbă dogorâtă de soare, e de-ajuns uneori pentru a face pe cineva fericit; și nici de ce, alteori, fără niciun motiv aparent, oamenii simt nevoia să se grăbească". (A treia iubire - Scrisoare domnului Camus, din SCRISORI IMAGINARE - de Octavian Paler)

miercuri, 8 iunie 2011

STARE A.


e-o stare. pe care-o dibui.
care te-nghite incetul cu incetul.

prin porii memoriei
transpira tot mai des satanicul joc
al lipsei, absentei.

cuvinte dispar.

secundele se-mpiedica unele de altele
bajbaind rostul reflexului conditionat.

ochi privind inauntrul haului.

verbe dezlanate, gesturi ce-ncep
far-a se mai termina,
eul prizonier in sinele care nu se mai recunoaste,
redundant si opac
inauntru si inafara.

parca esti viu. dinafara.
tot mai in afara ta fiind.
dar nici in afara prezent...

din STARE se naste Electra,
ca posibila mama de spaima a Irisei Murdoch...

luni, 6 iunie 2011

Ernesto Sabato - Inainte de tacere

                                                        “....deja nu mai sunt nebuni pe lumea asta. Toată lumea este teafără la minte, oribil și monstruos de teafără.” E. Sabato

duminică, 5 iunie 2011

Adrian Papahagi: “Nu concep civilizaţia europeană fără creştinism” (interviu în ziarul Lumina)


Care ar fi rostul cărturarului în lumea de astăzi, de la noi cel puţin, unde se vorbeşte nu rareori despre un haos? Despre o prelungită reaşezare a valorilor? Care este prestaţia lui în politic?


Îmi place că folosiţi cuvântul cărturar, căzut în desuetudine în epoca de barbarie lingvistică în care trăim. Îl prefer oricând nefericitului adjectiv “intelectual” care, în lipsă de substanţă, se zbate să obţină, prin impostură neologistică, prestigiu semantic. Presupunând că intelectualul şi cărturarul sunt două specii distincte – şi ajung să cred că, spre deosebire de cărturari, “intelectualii” nu pot fi decât publici -, cărturarul se ţine adesea departe de lumea politică. Cu alte cuvinte, cărturarul este personajul niţel inactual care poate fi găsit mai degrabă în bibliotecă decât în studiourile de televiziune. Sunetului şi furiei politicului le preferă “calmul valorilor”; clişeului, instantaneului, butadei le contrapune tomul, acumularea, durata.


Specia intelectualilor a fost descrisă fără complezenţă de Paul Johnson într-o carte memorabilă: de la Rousseau la Sartre şi Foucault, trecând prin Marx, gândirea lor s-ar zice că a avut mai degrabă efecte nefaste. De cealaltă parte, modelul cărturarului desăvârşit este închis în superba formulă prin care Jean Leclercq surprinde esenţa benedictismului: “lâamour des lettres et le désir de Dieu”. Benedictinul sau în genere călugărul cărturar, îndrăgostit de litere şi în căutarea lui Dumnezeu, împlineşte şi transcende totodată idealul cunoaşterii. Este orizontul în care se situează, păstrând proporţiile, modestele mele aspiraţii. Visez la un Vivarium al zilelor noastre, unde exegeza biblică şi studiul literaturii clasice să se regăsească în firească îmbrăţişare. Dar să nu uităm că Vivariumul lui Casiodor este un succedaneu al falimentului politic al senatorului.


Şi fiindcă tot l-am pomenit pe Casiodor, aş spune că, deşi este povestea unui eşec politic, viaţa lui demonstrează că şi cărturarii pot avea un destin public. Îl iau cu autoironie ca model pe Casiodor – un alibi convenabil dacă, după tot ce am spus până acum, s-ar găsi cineva să mă întrebe de ce am abandonat, vremelnic sau definitiv, manuscrisele medievale pentru proiectul politic creştin-democrat sau pentru diplomaţie.”
continuarea aici http://fc-d.ro/2011/05/adrian-papahagi-nu-concep-civilizatia-europeana-fara-crestinism-interviu-in-ziarul-lumina/

Inapoi la argument, cu Adrian Papahagi

http://www2.tvr.ro/webcast/WebPlayer2.php?file=rtmp%3A%2F%2Fperthro.tvr.ro%2Frec%2FDATA-2011-05-30-22-49.flv&name=Inapoi+la+argument

Bedřich Smetana - Má Vlast Moldau (Vltava): City of Prague Philharmonic...

Samuel Barber - Adagio for Strings

Creștinismul a primenit umanul, omul.
Unii, luciferici, l-au ”socializat” în umanism,
în timp ce alții, demonizați, l-au pierdut în comunism.
Și creștinismul și pe om.
Negustorii din Templu ucid ce-a mai rămas.