Ponton

Intr-o zi/pe la amiezi/ intre ore si-ntre străzi/strecurandu-se-ntre clipe/și-ntre propriile-aripe/scobori dinspre tării/ingerul ce-mi reveni./ Și, așa de tot întreagă/ -mi regăsii întreaga vlagă.// Astfel că, spre înserare/ Fusei gata de plecare/ fără rest si fără toane/regasindu-ma-n icoane...

Scorburi

ieri a fost. o zi frumoasa dintru care într-o casă s-a-nfasat un vis sub brad. pasul Raiului se lasă scoborât în taină vie. nimaruie nu-i convie să rămână dinafară. dară râul se scoboara in pustia din tipsie... ticăitul îl îmbracă într-o blândă promoroacă. doar să vrea. altcum, e frig. și în rest, Copacii plâng

Viața dintru Dumnezeu

De-a Dumnezeului respirare se lasă zăpada să cadă. Cod de bun augur al anulu care a venit și în care doar oamenii cu viul în ei fi-vor fericiți. Întru inima cea mare din care viața răsare!

Ani

Am mers la pas cu mâțele ori cățeii, cu vrăbiuțele, ori cu porumbeii, la trap, cu căluții.. alteori m-am pitit sub streașina aripii cate unui guguștiuc ori albatros.. Am stat la taclale cu motanul încălțat ori cu urechiușă zbârlită, Am poposit pe crupa renului argintiu De pe care, în avânt maiestuos, M-am trezit pricepând Rana și sensul din Poveștile viului Pictate pe Inima Terrei. Cam pe-atâta Eu pe aici. Ori.. pe acolo..