Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 26 decembrie 2020

Salve

Nisip. Scurgandu-se-n clepsidra. Tic-tac. 

A cata oara simtind

Ca povestea în care esti

Nu e a ta. Ca esti doar un observator,

Perna in care se înfig acele 

După ce au fost folosite..

Tic-tac. Frunza uitata-n copac9

Peste care ninge si bate vântul

Iar ea, in virtutea inerției, 

Ramane acolo,  tot mai galbenă,

Uscată, lipită de creanga...

Povestea mea rămâne încă nescrisă,

Netraita. Uitată in roua din

Care mi s-a zămislit primul 

Sunet spre lunea asta.

...

Cred ca am ratat aterizarea. 

Probabil.

Iar povestea mea nu se putea

Pune în scenă aici. 

Tic-tac. Cum ar fi fost

În povestea mea?

Cum as fi fi fost 

Eu însămi în povestea mea?



joi, 3 decembrie 2020

Rost


 Ca minte un politician, ori alt "gen de profil", e o chestie. Neplacuta, dar ne-am obisnuit cu lucrurile astea. Dar cand Artistul minte, cred ca-si viciaza astfel radacina propriilor talanti. Pentru ca arta e unul din drumurile si caile spre si dinspre Adevar

marți, 17 noiembrie 2020

Anton

 Sufletul cerșetorului înfometat 

Căruia i s-a dăruit o felie de pâine 

Din care, hranind porumbeii și  vrabiutelor 

Se satură mai abitir decât după o masa

Festivă la restaurantul unui hotel de cinci stele, 

Se prelinge pe marginea dimineții,

Într-un surâs larg, sub care ticăloșia 

Se sufoca in propria-i  flegma,

Eliberand omul din fiara.



duminică, 15 noiembrie 2020

Rombul oglinzii

 Inscriptie pe epiderma mâinii stângi, 

 timp scurmat până la abisul perceptibil al adolescentei, 

Dar si rană lăsată în surâs de maturii printre care nu te afli, nefiind din categoria lor.

Placizi, egoiști, circumscrisă doar 

Propriei materii, prizonierii 

Semnăturii sub pseudonimul...

Deasupra hieroglifelor, chihlimbarul.

Dedesubt, memoria sangvinizata 

A "clipei cea repede ce ni s-a dat",

Resorbita de sufletul diagonala

Al surâsului uitat pe umărul drept,

Sub forma de înger...


vineri, 30 octombrie 2020

In urmă, nisip

 Timpul ticăie. Tot mai mici, ne ascundem fiecare în spatele cate vreunei impresii.calatorie la marginea stelei. Risipiți de prin lăuntru pe dinafară. Și invers. Rupți de sinea cea caldă a noastră. Tremurand. In urma propriilor pași. Clip. A. Cea repede. Ce ni se ia


joi, 29 octombrie 2020

Dinspre afara

 Nu mai caut prietenia oamenilor, prefer împrietenirea cu păsările, cu animalele, cu celelalte vieţuitoare, astfel starea mea fiindu-mi mult mai corect şi coerent decelată în acest tip de ..împrietenire, falsul oamenilor fiind astfel evitat. Dacă îţi poţi apropia o altă vieţuitoare, în afara omului, este posibil ca în adâncul tău să fi reuşit să omori mai mult din fiară şi să adopţi mai mult din starea Raiului ...

Hi

Tangent, paralel

 Oamenii violenţi sunt oameni cu probleme de sănătate mentală ori cu grave tare în educaţie. Formele de violenţă ale "oamenilor inteligenţi" sunt încadrabile şi în dictonul divide et impera, folosind orice mijloace întru a-i face/determina pe ceilalţi să-şi scoată ochii, tu, fals-ingenuu, privindu-i ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, atent doar să culegi toate foloasele încăierărilor respective. Violenţa proştilor, ca şi violenţa deştepţilor are repercusiuni la fel de dramatice, prima fiind mai vizibilă - comparativ cu a doua. Cum am mai spus, unele animale, prin educaţie, devin mai puţin violente, adică momentele în care devin violente sunt altfel, nu mai sunt continue, ceva învaţă învăţând. Ar trebui ca şi la oameni educaţia să determine comportamente mai puţin violente. În fapt, se diminuează "violenţa vizibilă, direct sonoră", însă, adesea, formele de violenţă sunt mult mai insinuoase, determinându-i pe alţii ..să-şi iasă din pepeni, să ..devină violenţi, cu atât mai mult cu cât aceste victime ale "inteligenţilor" nu-şi pot da seama imediat că reacţia lor e una scontată, pe psihologie directă ori inversă, iar când îşi dau seama, deseori e puţintel prea târziu: vor plăti ce au făcut, violenţi fiind, ori au devenit deja ridicoli, jenanţi - prin forma de violenţă exprimată "la prima mână". E o situaţie tot mai delicată să te manifeşti, spectator fiind, la scene de violenţă, în special domestică. Pentru că vei deveni victimă, în locul victimei din "exerciţiul la care erai spectator", adesea nerezolvând nimic. Pentru că, la violenţa domestică, adesea există şi un masochism al relaţiilor, reuşind tu, ca spectator, să devii victima ulterioară a .. ambilor combatanţi (ce se .. duşmăneau cu invective ori/şi cu pumni şi palme etc). Există şi violenţa aşa-zisului om faţă de păsări, de animale - proprietarul unui cal îl bate până îl omoară. Personal, chiar l-aş brusca pe bruta care face aşa ceva, indiferent de consecinţe. În ce mă priveşte, violenţa faţă de copii şi faţă de animale/păsări - mă doare cel mai mult. Cei mari îşi rezolvă, într-un fel sau altul, problemele. Am mai întâlnit (pe la teveuri) situaţii în care un el a omorât-o pe o ea, vecinii ştiind că acolo sunt scandaluri, că adesea ea ieşea din casă plină de vânătăi etc. Mi se pare complet lipsit de umanitate, fără nicio scuză ca, timp de nu ştiu câte ori, să fii vecin cu astfel de oameni, să sesizezi că scandalurile devin tot mai dese şi mai violente şi tu să faci pe mortu-n păpuşoi! Poţi chema poliţia. Eşti obligat s-o faci. Pentru că este posibil ca acea ea să nu fie în stare să iasă de una singură din iadul respectiv, iar bruta de bărbatu-său să fie necesar să fie pus la punct cu ajutor din afară. E mai bine să dai o declaraţie ulterioară la poliţie, ca martor, decât să participi la înmormântare! Cred că avem nevoie de mai mult suflet, ca să putem trăi onest. lipsurile de tot felul nu sunt o scuză pentru nimeni. Sunt un factor de accentuare a violenţei, dar nu scuză lipsa de reacţie omenească la nişte situaţii. Personal, încerc să mă retrag din mediile violente, să nu am prea multe în comun cu inşii pe care-i observ a fi violenţi - fizic, verbal etc. Pentru că acest gen de oameni electrizează totul în jurul lor şi determină violenţă în lanţ.. Şi eu am unele accese de violenţă, verbală, când nu mă .. extrag la timp din lanţ, dar şi când cad pradă mistificărilor inteligenţilor din categoria divide et impera ... E clar, cam înjur (în gând ori/şi doar bombănind), după care, auzindu-mă, mi se face jenă de mine, şi mă calmez. În timpul ăsta, reconsider situaţia şi mă descopăr, de multe ori, chiar pe mine vinovată, alteori - doar tâmpită. Altcum, sunt atâtea vrăbiuţe, porumbei etc, ce-ţi fură câte-un surâs, încât, privindu-i, începi să faci abstracţie de ţepii falsului aproape ..


vineri, 16 octombrie 2020

Cerc...

 Fără copilărie, lumea aceasta ar fi teribil de-amară, ca, de altfel, şi fără de-mbătrânire, amărăciunea ei n-ar fi aşa de otrăvitoare ...



joi, 8 octombrie 2020

.achiesez,,,


 Meryl Streep: "Nu mai am răbdare pentru anumite lucruri, nu pentru că aş fi devenit arogantă, ci pur şi simplu pentru că am ajuns la un punct în viaţa mea în care nu mai vreau să-mi pierd timpul cu ceea ce-mi displace sau mă răneşte . Nu am răbdare nici pentru cinism, critici excesive şi cererile de orice natură. Mi-am pierdut dorinţa de a-i multumi pe cei care nu mă plac, de a-i iubi pe cei care nu mă iubesc şi să le zâmbesc celor care nu doresc să-mi zâmbească. Nu mai petrec nici un singur minut cu cei care mint sau doresc să manipuleze. Am decis să nu mai coexist cu pretenţia, ipocrizia, lipsa de onestitate şi laudele ieftine. Nu tolerez erudiţia selectivă nici aroganţa academică. Nu mă împac nici cu bârfele populare. Nu-mi plac conflictul şi comparaţiile. Cred într-o lume a contrariilor şi de aceea evit oamenii cu personalităţi rigide şi inflexibile. În prietenie nu-mi place lipsa de loialitate şi trădarea. Nu mă inteleg cu cei care nu ştiu cum să facă un compliment sau să ofere un cuvânt de încurajare. Exagerările mă plictisesc şi am dificultăţi în a-i accepta pe cei cărora nu le plac animalele. Şi mai presus de orice nu am răbdare nici pentru cineva care nu merită răbdarea mea." Meryl Streep

sâmbătă, 16 mai 2020

Glisaj

Merg, merg, alunec pe roțile timpului care-mi sufoca aorta
 Merg, glisez anotimpurile
 trecând dinspre vară direct în  iarna lui decembre. Adulmec secunda ucisă sub șinele
 tramvaiului roșu.
Nici astăzi, în mai, vântului 
Nu-i stă împotrivă
 Sclipirea clipei. Șinele
 Așteaptă, nepăsătoare,
 Roți pe măsură.
 Tic-tac, tic-tac...

miercuri, 4 martie 2020

Vis

O zi atât de frumoasă, încât îţi vine s-o îmbrăţişezi şi să-ţi pui capul pe inima ei ..

vineri, 24 ianuarie 2020

Petală

eram o intamplare, peste care clipa a trecut tacuta, in urma trei sferturi de roua prelungind surasul din ochiul sugubat al unui porumbel. salbatec.

vineri, 17 ianuarie 2020

Jugulara

Traia....
De frica sa nu se trezeasca in realitatea rece si grava si grea - in care coltii semenilor asteptau la rand sa-i sfasie jugulara, in fiecare clipa-si spunea cuvantele magice, prin care magia continua:
 iubeste si fa ce vrei! Lumina fiecarei zile las-o sa-ti intre-n gand si in inima, intru sarbatoarea din care se naste! Lasa clipa sa-si spuna povestea prin tine!