Războiul

Ghiocel prăduit de arița bombei Se ascunde uimit In arhiva clipei. Cad bombe sub care ard Suflete albe-ngropate sub brad, Iar zerourile din bănci cresc Sub tona de oase de sub care zvâcnesc Inimi de copii, de ființe, de ghiocei, Clipe devenite pustii sub ura din ei, Șefii bezmetici ai unor puteri ce sufocă. Dar care, și ei, se vor ascunde în magma pământului, devenind Oase roase și putreziciuni găunoase.. însă peste care vor răsări, prin zăpezile altor vremuri, ale unor timpuri mai vii, ghiocei surâzând cerului, care-i va primeni