miercuri, 4 ianuarie 2012
vineri, 23 decembrie 2011
Frank Sinatra - I'll be Home for Christmas
BLANDA SI BINECUVANTATA SOSIRE A GANDULUI BUN, A SFANTULUI PRUNC!
sâmbătă, 17 decembrie 2011
vineri, 16 decembrie 2011
miercuri, 14 decembrie 2011
Colinde - E vremea colindelor...
Colinde din Ardeal superbe...61 de colinde traditionale - (melodiile sunt scrise in comentariu )
Vezi mai multe video din muzica
Vezi mai multe video din muzica
muzica BBC
http://www.bbc.co.uk/romanian/programmes/story/2005/08/bbc_clasic.shtml
http://www.bbc.co.uk/romanian/programmes/story/2005/08/bbc_clasic.shtml
http://www.bbc.co.uk/romanian/programmes/story/2005/08/bbc_clasic.shtml
marți, 13 decembrie 2011
duminică, 11 decembrie 2011
sâmbătă, 10 decembrie 2011
vineri, 9 decembrie 2011
miercuri, 7 decembrie 2011
luni, 5 decembrie 2011
joi, 1 decembrie 2011
luni, 28 noiembrie 2011
duminică, 27 noiembrie 2011
sâmbătă, 26 noiembrie 2011
Gala de réouverture du Théâtre Bolchoï à Moscou
Gala de réouverture du Théâtre Bolchoï à Moscou: Théâtre mythique de Moscou bâti en 1825, le Bolchoï (« grand », en Russe) rouvre ses porte près 6 ans de travaux. Après une vie tumultueuse –construit suite à l’incendie du précédent théâtre en 1805, il est à nouveau ravagé par un incendie en 1853, puis reconstruit à l’identique à 1856-, l’édific...
joi, 24 noiembrie 2011
miercuri, 23 noiembrie 2011
marți, 22 noiembrie 2011
vineri, 18 noiembrie 2011
joi, 17 noiembrie 2011
ROCOCO
Fernando Pessoa păşeşte subtil
Pe latura dreaptă a
Bulevardului Rose
De pe sub care, când şi când,
Un râu, în aritmică strecurare,
Vizualizează mulţimile
Petrecătoare.
Nu ştiu dacă,
În multiplicităţile sale,
Ideea pe care şi-o face
Apa despre
Nu e chiar una din
Circumvoluţiunile pessoane...
Astfel încât,
Astfel că,
Bulevardul Rose
Însuşi un vis fernandoan
Pare a fi.
Eu însămi, croşetând cuvinte,
O reverie de-a sa fiind?
O imagine mişcătoare-n timp,
Ce se rostogoleşte
Prin regatu-i
Abscons, uitată-n claritatea frazei sale,
Nude-n piele de reptilă
Anistorică?
Nu ştiu. Dar topica
Pasului sub care, scrâşnind,
Moare frunza,
Respiră pessoan...
miercuri, 16 noiembrie 2011
marți, 15 noiembrie 2011
sâmbătă, 5 noiembrie 2011
vineri, 4 noiembrie 2011
miercuri, 2 noiembrie 2011
Cuticule sub paşi
Printre secundele paşilor mei cad frunze.
Nimic nu mai pare.
Hârşâitul palizzatelor negrăitoare
Se topesc în lacunosourile
Peste care cuticula-şi risipeşte noul look,
De sub care timpu-mi încearcă
Să renască, trosnind sub
Papucul crepuscular al anotimpurilor,
Devenite pagini volante-ale
Marelui copac
Pe sub umbra căruia
Gândurile-mi se transformă-n
Oxigen sau otravă.
luni, 31 octombrie 2011
vineri, 28 octombrie 2011
joi, 27 octombrie 2011
miercuri, 26 octombrie 2011
marți, 25 octombrie 2011
joi, 13 octombrie 2011
duminică, 9 octombrie 2011
vineri, 7 octombrie 2011
miercuri, 5 octombrie 2011
marți, 4 octombrie 2011
luni, 3 octombrie 2011
sâmbătă, 1 octombrie 2011
luni, 26 septembrie 2011
duminică, 25 septembrie 2011
Dacă-ţi pot dumiri prezența în lacrima rozelor, poți RĂMÂNE?!
PETALE DE NUFĂR
Motto: „Iubirea nu-i paiaţa vremii. Chiar când
Cade sub compasul coasei sale.
N-o schimbă ani. Şi n-o clintesc măcar
Tăişurile clipelor fatale”
W. Shakespeare
Oamenii pe care i-ai pierdut, îi pierzi. Pur şi simplu. Îi pierzi şi te pierd. Un om iubit care pleacă, închizând uşa după el, nu poate fi înlocuit de nimeni. Cu nimic. Poţi să te droghezi cu metafore. Care-ţi vor ţine de cald o vreme. Până când te vei micşora, în timp ce drogul-metaforă va creşte. Ca o umbră. Ce te va înghiţi.
Există oameni pe care, într-o viaţă, îi iubeşti. Şi-i pierzi. Şi nu-i mai poţi înlocui în tine. Pe chipul tău vor curge urmele lor. Paşii li se vor distinge-n inima ta, chiar de vor fi paşi pe nisip... Clepsidra măcinându-ţi fiinţa.
Poţi merge mai departe. Şi mergi. Dar golul acela ... nu poate fi înlocuit. Pentru că un om iubit nu poate fi înlocuit niciodată.
Vei mai râde. Vei mai schiţa paşi de vals, ori de tangou – la braţul altor oameni. Ce se vor dori iubiţi de tine. Care, poate, ei te vor iubi. Dar, fiecare „fost om iubit” va desena în urma dansului tău o ezitare. Şi sufletul tău va pierde lumină-n ezitarea asta. Iar cel de lângă tine va interpreta greşit. Poate va pleca spre altcineva. Lăsându-te-ntr-o ezitare din ce în ce mai adâncă. Sau, poate-ţi va înţelege şubrezenia pasului. Pentru că şi el a pierdut vreun om drag. Şi recunoaşte genul acesta de ezitare ...
Iubim oameni dragi ca de la suflet la suflet, ca de la copil la copil, de la idee la idee ori ca de la munte la gorun ... Suntem iubirile noastre.
Devenind ierburi sau îngeri. Împreună.
Laura ION
sâmbătă, 24 septembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)