aproximări poetice, prozaice, clivaje la limita pasului comun
Faceți căutări pe acest blog
miercuri, 23 noiembrie 2011
marți, 22 noiembrie 2011
vineri, 18 noiembrie 2011
joi, 17 noiembrie 2011
ROCOCO
Fernando Pessoa păşeşte subtil
Pe latura dreaptă a
Bulevardului Rose
De pe sub care, când şi când,
Un râu, în aritmică strecurare,
Vizualizează mulţimile
Petrecătoare.
Nu ştiu dacă,
În multiplicităţile sale,
Ideea pe care şi-o face
Apa despre
Nu e chiar una din
Circumvoluţiunile pessoane...
Astfel încât,
Astfel că,
Bulevardul Rose
Însuşi un vis fernandoan
Pare a fi.
Eu însămi, croşetând cuvinte,
O reverie de-a sa fiind?
O imagine mişcătoare-n timp,
Ce se rostogoleşte
Prin regatu-i
Abscons, uitată-n claritatea frazei sale,
Nude-n piele de reptilă
Anistorică?
Nu ştiu. Dar topica
Pasului sub care, scrâşnind,
Moare frunza,
Respiră pessoan...
miercuri, 16 noiembrie 2011
marți, 15 noiembrie 2011
sâmbătă, 5 noiembrie 2011
vineri, 4 noiembrie 2011
miercuri, 2 noiembrie 2011
Cuticule sub paşi
Printre secundele paşilor mei cad frunze.
Nimic nu mai pare.
Hârşâitul palizzatelor negrăitoare
Se topesc în lacunosourile
Peste care cuticula-şi risipeşte noul look,
De sub care timpu-mi încearcă
Să renască, trosnind sub
Papucul crepuscular al anotimpurilor,
Devenite pagini volante-ale
Marelui copac
Pe sub umbra căruia
Gândurile-mi se transformă-n
Oxigen sau otravă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)