aproximări poetice, prozaice, clivaje la limita pasului comun
Faceți căutări pe acest blog
sâmbătă, 25 iulie 2009
Sporovăind... CAVE!
Cain, cel care ne tot … căinează, latră dulce la noi,
lingându-ne buzunarele.
Dacă sunt pline, guduroşenia lui
Ţine până se golesc,
Dacă nu – va muşca DIRECT, tacticos şi tandru,
Din aorte, din ventricole,
De sete bându-ne sufletul,
ÎN AMBELE CAZURI.
După ce ne-a prizat tot ce putea
La soba pasiunilor sale … metafizice,
Cain-cel-care-ne-căinează
Trece la următorul
Strat metafizic al definirii noastre:
Strecurându-ne de urmele
Visurilor pe care, deja, le-a fumat.
Între timp,
Burta lui Cain-cel-ce-ne-căinează
Creşte.
Iar noi,
Scădem.
CAVE CAIN (DE CANEM…)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu