aproximări poetice, prozaice, clivaje la limita pasului comun
Faceți căutări pe acest blog
marți, 21 iulie 2026
Reflexie
el avea mai mult suflet decât ea.
și atât.
ea avea mai mult discernământ decât el.
și atât.
ei aveau mai mult spatiu de gând decât ceilalți.
și atât.
ceilalti aveau mai mult timp de gândit decât ei.
și atât.
eu ma simțeam în mine.
el se simțea în el.
fiecare ne simțeam în sine
mai mult ori mai puțin.
ori eram protecție pentru zgomotul liniștii
mai mult ori mai puțin.
sau pentru golul sinelui
mai mult ori mai puțin..
și, de pe sub rănile sângerânde
ale fiecărui sine nevoit să se dizolve în "omul primordial",
Râul viețuindului-Viață
o cotea, strategic,
in umbre..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu